Acasa

Asociatia  Compostului (ARC) a luat fiinta in anul 2017 cu scopul principal de a promova pe piata din Romania notiuni fundamentale privind activitatea de compostare.

ARTICOLE


Green Deal: Comisia adopta o noua strategie privind substantele chimice

„Comisia Europeana a adoptat Strategia UE pentru promovarea sustenabilitatii in domeniul substantelor chimice. Acesta este doar primul pas catre obiectivul reducerii la zero a poluarii pentru un mediu fara substante toxice, anuntat in Green Deal. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, trategia va stimula inovarea in materie de substante chimice sigure si sustenabile si va spori protectia sanatatii umane si a mediului impotriva substantelor chimice periculoase. Aceste obiective vor fi realizate si prin interzicerea utilizarii celor mai nocive substante chimice in produsele de consum, cum ar fi jucariile, articolele pentru ingrijirea copilului, produsele cosmetice, detergentii, materialele in contact cu alimentele si textilele, cu exceptia cazului in care se dovedeste ca utilizarea lor este esentiala pentru societate, precum si prin asigurarea faptului ca toate substantele chimice sunt utilizate intr-un mod mai sigur si mai sustenabil.
Strategia urmareste sa sporeasca in mod semnificativ protectia sanatatii umane si a mediului impotriva substantelor chimice nocive, acordand o atentie deosebita grupurilor vulnerabile.
Initiativele emblematice includ:
• eliminarea treptata din produsele de consum, cum ar fi jucariile, articolele pentru ingrijirea copilului, produsele cosmetice, detergentii, materialele in contact cu alimentele si textilele, a celor mai nocive substante, printre care se numara perturbatorii endocrini, substantele chimice care afecteaza sistemul imunitar si sistemul respirator, precum si substantele persistente, cum ar fi substantele per- si polifluoralchilice (PFAS), cu exceptia cazului in care se dovedeste ca utilizarea lor este esentiala pentru societate;
• reducerea la minimum si inlocuirea, in masura in care este posibil, a prezentei in toate produsele a substantelor care prezinta motive de ingrijorare. Se va acorda prioritate categoriilor de produse care afecteaza grupurile vulnerabile si celor care au cel mai mare potential pentru economia circulara;
• abordarea efectului combinat al substantelor chimice („efect de cocktail”) pentru a tine seama mai bine de riscul pe care acesta il reprezinta pentru sanatatea umana si pentru mediu prin expunerea zilnica la o gama larga de substante chimice provenind din diferite surse;
• asigurarea faptului ca producatorii si consumatorii au acces la informatii referitoare la continutul de substante chimice si utilizarea in conditii de siguranta, prin introducerea unor cerinte de informare in contextul initiativei privind politica in domeniul produselor sustenabile.(…)
In 2018, Europa a ocupat locul al doilea in clasamentul mondial al producatorilor de substante chimice (cu 16,9 % din vanzari). Industria substantelor chimice este cea de a patra industrie ca marime din UE, in cadrul acesteia fiind angajate in mod direct aproximativ 1,2 milioane de persoane.
59 % din substantele chimice produse sunt furnizate direct altor sectoare, printre acestea numarandu-se sectoarele sanatatii, constructiilor, autovehiculelor, produselor electronice si textilelor. Se estimeaza ca productia de substante chimice la nivel mondial se va dubla pana in 2030 si este probabil ca si utilizarea deja larg raspandita a acestora sa creasca, inclusiv in produsele de consum.”

Sursa: https://www.green-report.ro/green-deal-comisia-adopta-o-noua-strategie-privind-substantele-chimice/

 

Planul National al Romaniei privind Energia si Schimbarile Climatice 2021-2030 (PNIESC) a fost penalizat de Comisia Europeana (CE)

,,Planul National al Romaniei privind Energia si Schimbarile Climatice 2021-2030 (PNIESC) a fost penalizat de Comisia Europeana (CE), fiind considerat de catre forul european ca incomplet, lipsit de ambitie si lacunar in puncte critice, sustin reprezentantii Greenpeace Romania, intr-un comunicat transmis, luni, AGERPRES. “Pe 14 octombrie (2020, n.r.), Comisia Europeana a trimis Romaniei o analiza a Planului National al Romaniei privind Energia si Schimbarile Climatice 2021-2030 (PNIESC). Planul este documentul care defineste modul in care Romania va actiona in domeniul energiei in urmatorul deceniu, in contextul unei crize climatice globale.
Comisia Europeana spune despre documentul final al PNIESC ca este incomplet, lipsit de ambitie, lacunar in puncte critice, unde Romania ar trebui sa-si arate determinarea de a se desprinde de utilizarea combustibililor fosili. Comisia sesizeaza lipsa de ambitie a Romaniei in ceea ce priveste tinta pe energie regenerabila. Romania continua sa sustina o tinta scazuta, de 30,7%, desi potentialul de energie regenerabila este mult mai mare. Conform calculelor, tara noastra ar fi putut atinge pana in 2030 o tinta pentru energie regenerabila de 34%.
In plus, analiza remarca faptul ca lipsesc strategiile de dezvoltare, calendarul de lucru, impactul asteptat si resursele financiare pentru a sustine politici publice si masuri concrete in vederea tranzitiei catre o economie neutra din punct de vedere al emisiilor”, explica activistii de mediu. In acelasi timp, la capitolul eficienta energetica, contributiile nationale la tinta europeana pentru consumul primar de energie (pana in 2030) sunt considerate ca fiind deloc ambitioase (25.7 Mtoe), iar rata de renovare a cladirilor va fi de 3 – 4%.
“(…) Romania nu are un program national de control al poluarii atmosferice, atrage atentia Comisia. Pentru a integra cat mai multa energie regenerabila si pentru a spori flexibilitatea sistemului national de energie, planul indica necesitatea unor capacitati suplimentare de stocare a energiei electrice. Planul recomanda integrarea sistemelor de stocare a energiei in baterii, cu toate acestea, nu exista niciun obiectiv sau tinta pentru aceste capacitati de stocare. Planul PNIESC nu ofera suficiente informatii privind calitatea aerului sau despre interactiunile dintre calitatea aerului si politicile privind emisiile de poluanti in atmosfera. Cresterea proiectata a bioenergiei ar impacta negativ calitatea aerului, iar impactul trebuie analizat. De asemenea, Romania nu a stabilit un obiectiv specific pentru reducerea emisiilor in sectorul transporturilor. Comisia Europeana estimeaza ca emisiile din transport vor creste in scenariul propus de Romania”, avertizeaza Greenpeace.
Potrivit sursei citate, recomandarile CE vizeaza si procesul de tranzitie justa. Astfel, planul Romaniei include cateva referinte despre impactul pe care tranzitia la o economie verde il va avea asupra locurilor de munca, in special in zonele miniere. “Din pacate, proiectul nu prezinta un grafic concret pentru eliminarea productiei de carbune pentru a putea aborda cu solutii eficiente situatia complicata a comunitatilor – adica diversificare economica intr-o maniera echitabila si sustenabila. Studiile independente arata ca tranzitia energetica de la carbune la energie verde va costa mai putin, daca aceasta tranzitie este realizata mai rapid”, noteaza organizatia de mediu.
In plus, Comisia face referire si la modul in care autoritatile centrale au gestionat consultarile publice si puncteaza faptul ca nu reiese cum opiniile participantilor la consultarile publice au fost integrate in planul final. Totodata, se precizeaza ca Planul National privind Energia si Schimbarile Climatice nu a fost supus unei evaluari strategice a impactului asupra mediului conform Directivei 2001/42/EC.
“Nu avem asteptari foarte mari de la acest plan, care este imbibat cu nuclear, gaz si carbune, desi schimbarile climatice ne bat la usa. Analiza realizata de Comisia Europeana ne demonstreaza ca autoritatile romane sunt total nepregatite in vederea elaborarii unui plan eficient. Comisia Europeana ne-a pus in fata realitatii, ca in povestea faimoasa cu “Hainele cele noi ale imparatului”. Planul propus de Romania este neconvingator spre slab, iar recomandarile de pana acum ale forului european au fost aproape ignorate. Partea buna este ca lucrurile nu vor ramane sub aceasta forma, pentru ca noua Lege Europeana a Climei va aduce tinte mult mai ambitioase. Odata implementata, va obliga autoritatile romane sa grabeasca tranzitia energetica, sa renunte la carbune si gaze si sa investeasca in energie verde”, sustine Vlad Catuna, coordonator campanii Greenpeace.
Romania si-a asumat atingerea unei tinte de 30,7% privind ponderea energiei regenerabile in anul 2030, fata de nivelul de 24% stabilit ca target pentru 2020 si atins inca din 2017.”

 

Sursa citata: https://www.agerpres.ro/mediu/2020/10/19/greenpeace-planul-romaniei-pe-energie-si-clima-pentru-perioada-2021-2030-penalizat-de-comisia-europeana–593376

Educatie impotriva risipei alimentare

,, Daca pana in urma cu cateva luni, legislatia inconsitenta si inconsecventa era provocarea majora a societatii romanesti in problema reducerii risipei alimentare, acum, odata cu eliminarea blocajelor legislative ramane partea de constientizare a fenomenului. Aparent, la nivelul populatiei, cunostintele legate de risipa alimentara sunt foarte limitate in ciuda unui numar apreciabil de campanii de informare si educare desfasurate de sectorul ONG sau marele retail. Efortul acestora nu este suficient daca nu este dublat de actiuni similare de partea autoritatilor statului, fie ca sunt ele centrale sau locale.

Gospodariile, principala sursa de risipa: in Romania se arunca peste 10% din mancarea cumparata. Planul National de Gestiune a Deseurilor, realizat de Ministerul Mediului, arata ca gospodariile genereaza mai multe deseuri alimentare decat industria prelucratoare, comerciantii si hotelurile la un loc, gospodariile fiind responsabile de circa 1,7 milioane de tone deseuri alimentare, iar sectoarele mentionate, de putin peste 1 milion de tone. Din punct de vedere al cantitatii aruncate, saptamanal, o gospodarie de trei membri, din mediul urban, arunca, in medie, 0,83 de kilograme, dar sunt cazuri in care unele gospodarii arunca si 2 kilograme, se arata intr-un studiu al Ministerului Agriculturii.

Educatie buna, venituri peste medie, risipa pe masura: cei care au cele mai mari castiguri fac si cea mai mare risipa, iar cu cat familia este mai mare, cu atat se arunca mai multa mancare. Potrivit aceluiasi document, cei care risipesc hrana mai mult de 10% se aprovizioneaza preponderent din supermarketuri si in proportii relativ echilibrate din alte surse, precum magazine mici, piata agroalimentara sau de la tara. Cei care se aprovizioneaza din supermarketuri arunc insa cea mai multa mancare, proportia fiind, in medie, de 11,9%. Documentul mai arata ca absolventii de studii universitare arunca cea mai multa mancare, respectiv 13,2%. Pe grupe de varsta, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori. Marimea familiilor conduce la cresterea risipei, iar familiile cu copii minori au un nivel crescut al risipei. Raportat la venitul familial, un nivel de risipa de 6,9% este corelat cu venituri sub 1.500 de lei, iar un nivel de risipa de 14,4% este corelat cu venituri de peste 3.500 lei”, conform Ministerului Agriculturii. Portretul robot al persoanei care face cea mai mare risipa alimentara in Romania ar arata un tanar sub 35 de ani, care locuieste la oras, are studii superioare, isi face cumpărăturile la supermarket si are un salariu peste medie.”

Sursa:https://www.green-report.ro/educatie-impotriva-risipei-alimentare/

Amenzi modice pentru primariile care nu organizeaza colectarea selectiva a deseurilor – proiect de lege al Ministerului Mediului

“Primariile vor plati amenzi modice, cuprinse intre 5.000 si 15.000 de lei, daca nu vor respecta obligatia de a organiza colectarea selectiva a deseurilor sau nu vor atinge tintele de reciclare a deseurilor.
Citește aici proiectul de lege pus in dezbatere publica
Prevederea apare intr-un proiect de lege pus in dezbatere de Ministerul Mediului, al carui scop declarat e acela de a alinia Romania la standardele europene de reciclare a deseurilor. Amenzile pentru primarii prevazute in proiectul de lege sunt mult mai mici decat amenzile pentru persoanele fizice si firmele care nu respecta regulile de gestionare a deseurilor. Astfel, amenzile pentru firme si persoane fizice pot ajunge la 20.000 de lei, respectiv 40.000 de lei. Aplicarea unor amenzi atat de mici pentru primarii vine pe fondul problemei critice a deseurilor colectate neselectiv in majoritatea localitatilor din Romania.”

Sursa: https://www.g4media.ro/document-amenzi-modice-pentru-primariile-care-nu-respecta-organizeaza-colectarea-selectiva-a-deseurilor-proiect-de-lege-al-ministerului-mediului.html

Ecomondo & KeyEnergy: Recuperarea verde dupa pandemie
Ecomondo & KeyEnergy

Astazi, 15.09.2020, incepand cu ora 15:00 pana la ora 17:00, expertii din Italia si Marea Britanie vor analiza viitoarele scenarii in domeniul gestionarii deseurilor, bioenergiilor, eficientei energetice si mobilitatii electrice intr-o perspectiva post-pandemica in cadrul webinarului "Recuperarea verde dupa pandemie".

Pentru inregistrare: https://event.webinarjam.com/register/115/6kmg8a91

                              Participanti:
- Mr. Marco Ricci, Italian Composting Consortium
- Dr. Adam Read, Chairman, Chartered Institution of Wastes Management
- ​​​​​​​Mr. Mervyn Pilley, Executive Director, Energy Services and Technology Association
- Mr. David Newman, President, World Biogas Association
- Mr. Dino Marcozzi, General Secretary, Motus - E
- Mrs. Charlotte Morton, Chief Executive, ADBA


European Green Deal incepe sa produca efecte in Romania: Marile orase vor putea primi fonduri UE pentru iluminat, canalizare, transport si gestionarea deseurilor doar daca proiectele vor reduce poluarea si vor avea componenta digitala

,, Noua politica de protejarea a mediului lansata de Comisia Europeana,European Green Deal (Pactul Verde European), incepe sa produca efecte si in Romania.
Un proiect de ordonanta de urgenta discutat in sedinta de azi de guvern arata ca marile orase din Romania pot castiga proiecte finantate cu fonduri UE in viitorul buget (2021-2027) pentru dezvoltarea de retele de tip smart city doar daca aceste proiecte vor respecta cerintele de digitalizare si de scadere a poluarii cu emisii de carbon, adica exact marile obiective ale Green Deal.(…)
Pentru a obtine finantare europeana, proiectele de tip ”smart city” depuse pe marile orase in viitorul buget UE trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie obligatoriu in concordanta cu prevederile regulamentelor europene, programului operational si ale ghidului solicitantului aprobat; b) sa contina obligatoriu elemente TIC (digitalizare); c) sa contina elemente de tranzitie spre o economie cu emisii reduse de carbon, in conformitate cu prevederile nationale si europene in domeniu; d) sa contina solutii de digitalizare a serviciilor publice.
Iata si tipurile de proiecte smart pe care le pot finanta marile orase din fondurile europene in urmatorii 7 ani:
a) retele inteligente de iluminat public cu infrastructura aferenta;
b) retele inteligente de alimentare cu apa si canalizare cu infrastructura aferenta, cu conditia ca dupa finalizarea proiectelor acestea sa fie date in delegare de gestiune la operatorii specializati de apa si canalizare;
c) retele inteligente de transport si distributie a energiei termice cu conditia ca dupa implementare acestea sa fie date in delegare de gestiune la operatorii specializati in furnizarea de caldura si apa calda menajera destinate populatiei;
d) retele inteligente de colectare si transport a deseurilor cu conditia ca acestea sa faca parte dintr-un sistem integrat de management a deseurilor denumit in continuare SMID si sa existe un operator specializat in prestarea acestor servicii;
e) retele inteligente de management a traficului auto, indicatoare de circulatie statii de incarcare electrice pentru mijloacele de transport auto, statii de autobuz precum si alte elemente de infrastructura inteligente necesare traficului;
f) unitati scolare inteligente, conectate la surse de energii regenerabile pentru asigurarea alimentarii cu apa, alimentarii cu energie termica, energie electrica inclusiv dotari inteligente independente pentru activitatea educationala;
g) dotarea gospodariilor, inclusiv a blocurilor de locuinte, cu retele inteligente de asigurare a utilitatilor: panouri solare pentru incalzire si apa calda menajera, racordarea la reteaua de internet, racordarea la pompe de caldura si altele asemenea;
h) banci de date urbane, sisteme GIS.”

Sursa: https://www.g4media.ro/green-deal-incepe-sa-produca-efecte-in-romania-marile-orase-vor-putea-primi-fonduri-ue-pentru-iluminat-canalizare-transport-si-gestionarea-deseurilor-doar-daca-proiectele-vor-reduce-poluarea-si-vor.html

De la 1 ianuarie, romanii vor fi obligati sa colecteze separat. In caz contrar, vor fi amendati cu pana la 20 de mii de lei

“Romanii vor fi obligati sa colecteze separat deseurile biodegradabile, precum fructele si legumele alterate. Acest lucru se va aplica de la 1 ianuarie iar cine nu va respecta obligativitatea va scoate din buzunar chiar si 20 de mii de lei. Pe de alta parte, reprezentantii firmelor de salubrizare sustin ca masura este nerealista si nu poate fi pusa in practica. Potrivit legii, in gospodarii si in cadrul societatilor comerciale, deseuri precum fructele si resturile de fructe, legumele si resturile de legume, plus anumite resturi alimentare, nu vor mai fie aruncate in acelasi recipient cu alte resturi. Ci vor trebui colectate separat, asa cum se intampla cu hartia si plasticul. Societatile de salubrizare vor fi obligate sa preia aceste deseuri pentru a fi transformate in compost pentru agricultura. Cine nu va respecta noua lege va fi amendat! Cu minim 400 de lei cetateanul si cu pana la 20.000 de lei societatile comerciale. Cu toate acestea, pentru a fi aplicata, in fiecare judet trebuie sa existe cel putin o statie de compostare. Exista in tara cateva, dar in unele dintre marile orase nu exista. Spre exemplu, Bucurestiul nu are una si nici Ilfovul. Marian Tudor, primarul localitatii Vidra, Ilfov a sustinut ca impreună cu Ministerul Mediului a facut un proiect in care va construi o statie de compost pentru resturi vegetale si gunoiul de grajd. „Acolo ar putea sa aduca orice cetatean, orice rest vegetal din gospodaria proprie, de unde produce legumele”, a spus edilul pentru Digi24. Dan Ceausescu, director societate de salubrizare este de parere ca termenul de 1 ianuarie 2021, este nerealist, este mai degraba utopic. „Romania sa puna-n practica aceasta noua fractie de deseuri, tot fluxul si prelucrat, are nevoie de peste 5 milioane de pubele, are nevoie de cateva sute de masini. Nu exista mai departe facilitatile. Respectiv statiile de compost care sa preia si sa prelucreze aceste tipuri de deseuri. Aceste deseuri organice ajung pana la 50% din cantitatea de deseuri generate de populatie”, a punctat acesta.

Sursa: https://www.capital.ro/va-fi-obligatoriu-de-la-1-ianuarie-amenda-de-20-de-mii-de-lei-daca-nu-faci-asta.html

Consultare publica, POIM: „Dezvoltarea infrastructurii de management integrat al deseurilor”

,,Ministerul Fondurilor Europene publica in consultare Ghidul solicitantului „Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al resurselor”, Obiectivul Specific (OS) 3.1 Reducerea numarului depozitelor neconforme si cresterea gradului de pregatire pentru reciclare a deseurilor in Romania, din cadrul Programului Operational Infrastructura Mare (POIM), revizuit, in stadiu de proiect. Revizuirea Ghidului solicitantului se face in scopul extinderii listei de beneficiari eligibili si a includerii unor conditii specifice de eligibilitate in cadrul Axei Prioritare 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al resurselor, Obiectivul Specific (OS) 3.1 Reducerea numarului depozitelor neconforme si cresterea gradului de pregatire pentru reciclare a deseurilor in Romania, cu respectarea conditiilor de finantare din cadrul programului. Propunerile vor fi transmise la adresa de e-mail: secretariat.dgpim@mfe.gov.ro, pana la data de 15 august 2020. In acelasi timp cu lansarea consultarii publice are loc suspendarea apelului de proiecte POIM/6/3/1/Reducerea numarului depozitelor neconforme si cresterea gradului de pregatire pentru reciclare a deseurilor in Romania. Relansarea acestui apel de proiecte, actualizat conform noilor modificari ale POIM si ale ghidului solicitantului va avea loc dupa finalizarea consultarii publice.”

Sursa: https://www.agerpres.ro/mediu/2020/07/21/licitatii-pentru-construirea-a-17-platforme-comunale-de-dep
ozitare-a- gunoiului-de-grajd-lansate-in-iulie–543576

ARC si experienta ECOMONDO 2019

ARC si experienta ECOMONDO 2019

Asociatia Romana a Compostului (ARC) a fost parte a delegatiei ISWA (International Solid Waste Association) Romania la cea de-a 23-a editie a ECOMONDO, desfasurata la Rimini Fiera, in Italia, in perioada 5-8 noiembrie 2019.
Pe linia actiunilor intreprinse de ARC in vederea promovarii la nivel national a tehnologiilor eficiente de valorificare ecologica a bioresurselor si bioresurselor reziduale, participarea la evenimentul anual cu statut de lider european pentru economie circulara si “incubator de inovatie” s-a concretizat firesc si ne-a furnizat un important volum de informatie utila in domeniul economiei circulare. Membrii delegatiei ARC au avut contact, la Rimini, cu tot ceea ce inseamna tehnologie inovatoare dedicata managementului si exploatării integrate a bioresurselor.

Asociatia Compostului

Despre ce vrei sa comunici cu noi?

Pentru orice intrebari, sau informatii, ne puteti contacta la 0752 010 890 sau prin intermediul paginii de Facebook, sau completati urmatorul formular