În perioada 5-8 noiembrie 2024, orașul Rimini, Italia, a găzduit ECOMONDO, unul dintre cele mai importante târguri internaționale dedicate tehnologiilor de mediu și economiei circulare. România a fost reprezentată de o delegație extinsă, formată din 45 de profesioniști din domeniul mediului, incluzând reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), Asociației Române a Compostului (ARC), Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), dar și operatori publici și privați, consultanți, constructori și autorități locale.
Participare și reprezentare notabilă
Printre membrii delegației s-au numărat Dan Ștefan Chiru, Secretar de Stat în MMAP, Laurențiu Alexandru Păștinaru, Președintele ANPM, conf. univ. dr. Florin Văduva, Director Executiv al ARC, Florian Burnar, Președintele Asociatie Parteneriat pentru Proiecte si Fonduri Europene și Stere Crețu, reprezentant al Infomediu Europa. De asemenea, evenimentul a oferit o platformă pentru expunerea companiilor de profil din România, implicate în dezvoltarea tehnologiilor și soluțiilor pentru gestionarea deșeurilor și economiei circulare.
Întâlniri strategice pentru dezvoltarea compostării
La standul Consorțiului Compostatorilor din Italia (CIC), delegația României a avut discuții esențiale cu Massimo Centemero, Director General CIC și Vicepreședinte al European Compost Network (ECN), și Alessandro Panzieri, consultant internațional în managementul deșeurilor. Aceștia au subliniat importanța colectării separate a deșeurilor municipale pentru obținerea unui compost de calitate superioară, precum și necesitatea unui sistem riguros de monitorizare și certificare a compostului.
Massimo Centemero a evidențiat succesul Italiei în gestionarea deșeurilor biodegradabile, cu 283 de stații de compostare și 74 de stații de tratare anaerobă în 2022. El a subliniat că stațiile italiene procesează inclusiv nămoluri de epurare, obținând un compost bogat în substanțe nutritive, valoros pentru agricultură. În acest context, a fost evidențiat rolul ARC și necesitatea unei implicări mai active a României în ECN pentru a contribui la dezvoltarea legislației europene.
Discuții cu EFAR: Valorificarea nămolurilor în agricultură
Un alt moment important al târgului a fost întâlnirea ARC cu Alberto Castiglioni, reprezentant al European Federation for Agricultural Recycling (EFAR). Subiectul principal a fost valorificarea nămolurilor de epurare prin compostare. Castiglioni a prezentat un studiu care demonstrează impactul pozitiv al compostului din nămol asupra solurilor agricole, inclusiv ameliorarea fertilității solului, reducerea deșertificării, retenția CO2 și sprijinirea agriculturii ecologice.
În România, potrivit Eurostat, în 2021, 40% din nămolurile de epurare erau depozitate la gropile de gunoi, în timp ce doar 5,06% erau valorificate prin compostare. Acest fapt contravine ierarhiei metodelor de gestionare a deșeurilor stabilite prin Directiva 2008/98/CE. EFAR a recomandat României să dezvolte o legislație care să încurajeze utilizarea compostului din nămoluri în agricultură și să implementeze un sistem de monitorizare a calității.
Concluzii și perspective pentru România
ECOMONDO 2024 a fost un prilej de învățare din experiența altor state și de inițiere a unor colaborări strategice pentru tranziția către o economie circulară. ARC și ceilalți membri ai delegației române au acumulat cunoștințe valoroase și au stabilit parteneriate ce vor sprijini dezvoltarea compostării la nivel național. Sprijinul oferit de CIC și EFAR în dezvoltarea legislației naționale și implementarea unui sistem eficient de gestionare a deșeurilor biodegradabile reprezintă pași importanți în direcția sustenabilității.
Participarea României la ECOMONDO 2024 reflectă angajamentul țării de a implementa soluții inovatoare și sustenabile în sectorul de mediu, consolidând poziția țării în economia circulară europeană.
Înscrierile pentru ECOMONDO 2024 sunt în curs de desfășurare. Pentru a vă rezerva locul, vă rugăm să completați formularul de participare până la data de 30 septembrie 2024:
Informatii generale
Autoritatea contractantă: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni
Parteneri:
- P1: Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii și Industriei Alimentare București – INMA București
- P2: Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Mediului București – INCDPM București
- P3: Institutul de Cercetare- Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti – ICDPP București
- P4: Stațiunea de Cercetare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni – SCDCPN Dăbuleni
Durata proiectului: 36 luni
Buget: 1.500.000 lei
Scopul proiectului este elaborarea unor tehnologii de utilizare a compostului obţinut din nămolurile de epurare a apelor menajere, ca fertilizant în pomicultură pe soluri grele cu potenţial agroproductiv scăzut sau suspuse aridizării, soluri nisipoase. Elaborarea unor tehnologii eficiente de utilizare a acestuia în pomicultură ar putea contribui la soluţionarea simultană a două probleme: creşterea fertilităţii solului şi protecţia mediului.
Compostul provenit din nămolul de epurare are o valoare de fertilizare similară cu cea a gunoiului de grajd, conţine o materie organică humificată, cu un raport optim carbon/azot şi nu conţine agenţi patogeni.
Obiective
Obiectiv general: Dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producției horticole
Obiective specifice: Inovarea și transferul de cunoștințe în horticultură
Rezultate
- Realizarea unei baze de date suport (inclusiv legislație, standarde) în scopul elaborării de noi ipoteze de lucru privind metode și soluții pentru utilizarea composturilor obținute din nămoluri de epurare a apelor uzate menajere în pomicultură;
- Stabilirea indicatorilor plantei și ai solului care pot fi îmbunătățiți din punct de vedere chimic, fizic, biologic;
- Stabilirea impactului aplicării compostului obținut din nămolul de epurare a apelor uzate menajere, în remedierea indicatorilor agrofizici, agrochimici, agrobiologici ai solului, precum și asupra creșterii și dezvoltării materialului săditor pomicol din vasele de vegetație, în vederea elaborării tehnologiilor de aplicarea a compostului în pomicultură;
- Organizarea rețelei tehnologice integrate privind managementul utilizării composturilor obținute din nămoluri rezultate din prelucrarea apelor uzate ca fertilizant în pomicultură, în scopul sprijinirii implementării și răspândirii modelului obținut la nivel național;
- Elaborarea Ghidului de bune practici, care include tehnologia privind utilizarea compostului provenit din nămolul de epurare a apelor uzate menajere ca fertilizant în pomicultură.
Mai multe detalii despre acest proiect: https://icdp.ro/cercetare/proiecte-nationale/plan-sectorial-madr/ader-7-3-10/informatii-generale/
European Compost Network (ECN) organizeaza un webinar (5 mai 2021) pentru a arata cele mai bune utilizari ale compostului cu participanti din Portugalia, Italia, Polonia, Norvegia, Belgia, de la nord la sud si de la vest la est. Doreste pe aceasta cale sa va invite pe toti sa va alaturati unui webinar informal si sa va prezentati povestea prin trimiterea unui scurt videoclip.
Normele UE privind agricultura ecologica sunt concepute pentru a oferi o structura clara pentru producerea de produse ecologice in intreaga UE. Aceasta este pentru a satisface cererea consumatorilor de produse organice de incredere, oferind in acelasi timp o piata echitabila pentru producatori, distribuitori si comercianti.
Aceasta initiativa stabileste o lista de produse și substante, inclusiv ingrasaminte, pesticide si produse de curatare si dezinfectare autorizate pentru utilizare in productia organica.
Cinci intalniri virtuale de neratat pentru profesionistii din economia circulara, cinci oportunitati de networking si evenimente pe cele mai tari probleme.
Saptamanile verzi digitale sunt cinci intalniri virtuale concepute de Ecomondo, care ofera un bogat program de evenimente si intalniri de afaceri, pentru a va ghida prin noile scenarii de tranzitie ecologica si spre spectacolul fizic care va avea loc la sfarsitul acestui an.
Iata
calendarul complet:
23-25 MARTIE | SAPTAMANA 1
Revolutia verde si tranzitia energetica
27-29 APRILIE | SĂPTAMANA 2
Oras durabil si economie cu emisii reduse de carbon
18-20 MAI | SAPTAMANA 3
Blue Economy – E-Mobility
8-10 IUNIE | SAPTMANA 4
Schimbari climatice si protectia mediului
21-23 SEPTEMBRIE | SAPTAMANA 5
Urmatoarea generatie EU Road to Ecomondo & Key Energy Physical Edition
„Comisia Europeana a adoptat Strategia UE pentru promovarea sustenabilitatii in domeniul substantelor chimice. Acesta este doar primul pas catre obiectivul reducerii la zero a poluarii pentru un mediu fara substante toxice, anuntat in Green Deal. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, trategia va stimula inovarea in materie de substante chimice sigure si sustenabile si va spori protectia sanatatii umane si a mediului impotriva substantelor chimice periculoase. Aceste obiective vor fi realizate si prin interzicerea utilizarii celor mai nocive substante chimice in produsele de consum, cum ar fi jucariile, articolele pentru ingrijirea copilului, produsele cosmetice, detergentii, materialele in contact cu alimentele si textilele, cu exceptia cazului in care se dovedeste ca utilizarea lor este esentiala pentru societate, precum si prin asigurarea faptului ca toate substantele chimice sunt utilizate intr-un mod mai sigur si mai sustenabil.
Strategia urmareste sa sporeasca in mod semnificativ protectia sanatatii umane si a mediului impotriva substantelor chimice nocive, acordand o atentie deosebita grupurilor vulnerabile.
Initiativele emblematice includ:
• eliminarea treptata din produsele de consum, cum ar fi jucariile, articolele pentru ingrijirea copilului, produsele cosmetice, detergentii, materialele in contact cu alimentele si textilele, a celor mai nocive substante, printre care se numara perturbatorii endocrini, substantele chimice care afecteaza sistemul imunitar si sistemul respirator, precum si substantele persistente, cum ar fi substantele per- si polifluoralchilice (PFAS), cu exceptia cazului in care se dovedeste ca utilizarea lor este esentiala pentru societate;
• reducerea la minimum si inlocuirea, in masura in care este posibil, a prezentei in toate produsele a substantelor care prezinta motive de ingrijorare. Se va acorda prioritate categoriilor de produse care afecteaza grupurile vulnerabile si celor care au cel mai mare potential pentru economia circulara;
• abordarea efectului combinat al substantelor chimice („efect de cocktail”) pentru a tine seama mai bine de riscul pe care acesta il reprezinta pentru sanatatea umana si pentru mediu prin expunerea zilnica la o gama larga de substante chimice provenind din diferite surse;
• asigurarea faptului ca producatorii si consumatorii au acces la informatii referitoare la continutul de substante chimice si utilizarea in conditii de siguranta, prin introducerea unor cerinte de informare in contextul initiativei privind politica in domeniul produselor sustenabile.(…)
In 2018, Europa a ocupat locul al doilea in clasamentul mondial al producatorilor de substante chimice (cu 16,9 % din vanzari). Industria substantelor chimice este cea de a patra industrie ca marime din UE, in cadrul acesteia fiind angajate in mod direct aproximativ 1,2 milioane de persoane.
59 % din substantele chimice produse sunt furnizate direct altor sectoare, printre acestea numarandu-se sectoarele sanatatii, constructiilor, autovehiculelor, produselor electronice si textilelor. Se estimeaza ca productia de substante chimice la nivel mondial se va dubla pana in 2030 si este probabil ca si utilizarea deja larg raspandita a acestora sa creasca, inclusiv in produsele de consum.”
Sursa: https://www.green-report.ro/green-deal-comisia-adopta-o-noua-strategie-privind-substantele-chimice/
,,Planul National al Romaniei privind Energia si Schimbarile Climatice 2021-2030 (PNIESC) a fost penalizat de Comisia Europeana (CE), fiind considerat de catre forul european ca incomplet, lipsit de ambitie si lacunar in puncte critice, sustin reprezentantii Greenpeace Romania, intr-un comunicat transmis, luni, AGERPRES. “Pe 14 octombrie (2020, n.r.), Comisia Europeana a trimis Romaniei o analiza a Planului National al Romaniei privind Energia si Schimbarile Climatice 2021-2030 (PNIESC). Planul este documentul care defineste modul in care Romania va actiona in domeniul energiei in urmatorul deceniu, in contextul unei crize climatice globale.
Comisia Europeana spune despre documentul final al PNIESC ca este incomplet, lipsit de ambitie, lacunar in puncte critice, unde Romania ar trebui sa-si arate determinarea de a se desprinde de utilizarea combustibililor fosili. Comisia sesizeaza lipsa de ambitie a Romaniei in ceea ce priveste tinta pe energie regenerabila. Romania continua sa sustina o tinta scazuta, de 30,7%, desi potentialul de energie regenerabila este mult mai mare. Conform calculelor, tara noastra ar fi putut atinge pana in 2030 o tinta pentru energie regenerabila de 34%.
In plus, analiza remarca faptul ca lipsesc strategiile de dezvoltare, calendarul de lucru, impactul asteptat si resursele financiare pentru a sustine politici publice si masuri concrete in vederea tranzitiei catre o economie neutra din punct de vedere al emisiilor”, explica activistii de mediu. In acelasi timp, la capitolul eficienta energetica, contributiile nationale la tinta europeana pentru consumul primar de energie (pana in 2030) sunt considerate ca fiind deloc ambitioase (25.7 Mtoe), iar rata de renovare a cladirilor va fi de 3 – 4%.
“(…) Romania nu are un program national de control al poluarii atmosferice, atrage atentia Comisia. Pentru a integra cat mai multa energie regenerabila si pentru a spori flexibilitatea sistemului national de energie, planul indica necesitatea unor capacitati suplimentare de stocare a energiei electrice. Planul recomanda integrarea sistemelor de stocare a energiei in baterii, cu toate acestea, nu exista niciun obiectiv sau tinta pentru aceste capacitati de stocare. Planul PNIESC nu ofera suficiente informatii privind calitatea aerului sau despre interactiunile dintre calitatea aerului si politicile privind emisiile de poluanti in atmosfera. Cresterea proiectata a bioenergiei ar impacta negativ calitatea aerului, iar impactul trebuie analizat. De asemenea, Romania nu a stabilit un obiectiv specific pentru reducerea emisiilor in sectorul transporturilor. Comisia Europeana estimeaza ca emisiile din transport vor creste in scenariul propus de Romania”, avertizeaza Greenpeace.
Potrivit sursei citate, recomandarile CE vizeaza si procesul de tranzitie justa. Astfel, planul Romaniei include cateva referinte despre impactul pe care tranzitia la o economie verde il va avea asupra locurilor de munca, in special in zonele miniere. “Din pacate, proiectul nu prezinta un grafic concret pentru eliminarea productiei de carbune pentru a putea aborda cu solutii eficiente situatia complicata a comunitatilor – adica diversificare economica intr-o maniera echitabila si sustenabila. Studiile independente arata ca tranzitia energetica de la carbune la energie verde va costa mai putin, daca aceasta tranzitie este realizata mai rapid”, noteaza organizatia de mediu.
In plus, Comisia face referire si la modul in care autoritatile centrale au gestionat consultarile publice si puncteaza faptul ca nu reiese cum opiniile participantilor la consultarile publice au fost integrate in planul final. Totodata, se precizeaza ca Planul National privind Energia si Schimbarile Climatice nu a fost supus unei evaluari strategice a impactului asupra mediului conform Directivei 2001/42/EC.
“Nu avem asteptari foarte mari de la acest plan, care este imbibat cu nuclear, gaz si carbune, desi schimbarile climatice ne bat la usa. Analiza realizata de Comisia Europeana ne demonstreaza ca autoritatile romane sunt total nepregatite in vederea elaborarii unui plan eficient. Comisia Europeana ne-a pus in fata realitatii, ca in povestea faimoasa cu “Hainele cele noi ale imparatului”. Planul propus de Romania este neconvingator spre slab, iar recomandarile de pana acum ale forului european au fost aproape ignorate. Partea buna este ca lucrurile nu vor ramane sub aceasta forma, pentru ca noua Lege Europeana a Climei va aduce tinte mult mai ambitioase. Odata implementata, va obliga autoritatile romane sa grabeasca tranzitia energetica, sa renunte la carbune si gaze si sa investeasca in energie verde”, sustine Vlad Catuna, coordonator campanii Greenpeace.
Romania si-a asumat atingerea unei tinte de 30,7% privind ponderea energiei regenerabile in anul 2030, fata de nivelul de 24% stabilit ca target pentru 2020 si atins inca din 2017.”
,, Daca pana in urma cu cateva luni, legislatia inconsitenta si inconsecventa era provocarea majora a societatii romanesti in problema reducerii risipei alimentare, acum, odata cu eliminarea blocajelor legislative ramane partea de constientizare a fenomenului. Aparent, la nivelul populatiei, cunostintele legate de risipa alimentara sunt foarte limitate in ciuda unui numar apreciabil de campanii de informare si educare desfasurate de sectorul ONG sau marele retail. Efortul acestora nu este suficient daca nu este dublat de actiuni similare de partea autoritatilor statului, fie ca sunt ele centrale sau locale.
Gospodariile, principala sursa de risipa: in Romania se arunca peste 10% din mancarea cumparata. Planul National de Gestiune a Deseurilor, realizat de Ministerul Mediului, arata ca gospodariile genereaza mai multe deseuri alimentare decat industria prelucratoare, comerciantii si hotelurile la un loc, gospodariile fiind responsabile de circa 1,7 milioane de tone deseuri alimentare, iar sectoarele mentionate, de putin peste 1 milion de tone. Din punct de vedere al cantitatii aruncate, saptamanal, o gospodarie de trei membri, din mediul urban, arunca, in medie, 0,83 de kilograme, dar sunt cazuri in care unele gospodarii arunca si 2 kilograme, se arata intr-un studiu al Ministerului Agriculturii.
Educatie buna, venituri peste medie, risipa pe masura: cei care au cele mai mari castiguri fac si cea mai mare risipa, iar cu cat familia este mai mare, cu atat se arunca mai multa mancare. Potrivit aceluiasi document, cei care risipesc hrana mai mult de 10% se aprovizioneaza preponderent din supermarketuri si in proportii relativ echilibrate din alte surse, precum magazine mici, piata agroalimentara sau de la tara. Cei care se aprovizioneaza din supermarketuri arunc insa cea mai multa mancare, proportia fiind, in medie, de 11,9%. Documentul mai arata ca absolventii de studii universitare arunca cea mai multa mancare, respectiv 13,2%. Pe grupe de varsta, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori. Marimea familiilor conduce la cresterea risipei, iar familiile cu copii minori au un nivel crescut al risipei. Raportat la venitul familial, un nivel de risipa de 6,9% este corelat cu venituri sub 1.500 de lei, iar un nivel de risipa de 14,4% este corelat cu venituri de peste 3.500 lei”, conform Ministerului Agriculturii. Portretul robot al persoanei care face cea mai mare risipa alimentara in Romania ar arata un tanar sub 35 de ani, care locuieste la oras, are studii superioare, isi face cumpărăturile la supermarket si are un salariu peste medie.”
Sursa:https://www.green-report.ro/educatie-impotriva-risipei-alimentare/
“Primariile vor plati amenzi modice, cuprinse intre 5.000 si 15.000 de lei, daca nu vor respecta obligatia de a organiza colectarea selectiva a deseurilor sau nu vor atinge tintele de reciclare a deseurilor.
Citește aici proiectul de lege pus in dezbatere publica
Prevederea apare intr-un proiect de lege pus in dezbatere de Ministerul Mediului, al carui scop declarat e acela de a alinia Romania la standardele europene de reciclare a deseurilor. Amenzile pentru primarii prevazute in proiectul de lege sunt mult mai mici decat amenzile pentru persoanele fizice si firmele care nu respecta regulile de gestionare a deseurilor. Astfel, amenzile pentru firme si persoane fizice pot ajunge la 20.000 de lei, respectiv 40.000 de lei. Aplicarea unor amenzi atat de mici pentru primarii vine pe fondul problemei critice a deseurilor colectate neselectiv in majoritatea localitatilor din Romania.”
Ecomondo & KeyEnergy Astazi, 15.09.2020, incepand cu ora 15:00 pana la ora 17:00, expertii din Italia si Marea Britanie vor analiza viitoarele scenarii in domeniul gestionarii deseurilor, bioenergiilor, eficientei energetice si mobilitatii electrice intr-o perspectiva post-pandemica in cadrul webinarului "Recuperarea verde dupa pandemie". Pentru inregistrare: https://event.webinarjam.com/register/115/6kmg8a91 Participanti: - Mr. Marco Ricci, Italian Composting Consortium - Dr. Adam Read, Chairman, Chartered Institution of Wastes Management - Mr. Mervyn Pilley, Executive Director, Energy Services and Technology Association - Mr. David Newman, President, World Biogas Association - Mr. Dino Marcozzi, General Secretary, Motus - E - Mrs. Charlotte Morton, Chief Executive, ADBA
,, Noua politica de protejarea a mediului lansata de Comisia Europeana,European Green Deal (Pactul Verde European), incepe sa produca efecte si in Romania.
Un proiect de ordonanta de urgenta discutat in sedinta de azi de guvern arata ca marile orase din Romania pot castiga proiecte finantate cu fonduri UE in viitorul buget (2021-2027) pentru dezvoltarea de retele de tip smart city doar daca aceste proiecte vor respecta cerintele de digitalizare si de scadere a poluarii cu emisii de carbon, adica exact marile obiective ale Green Deal.(…)
Pentru a obtine finantare europeana, proiectele de tip ”smart city” depuse pe marile orase in viitorul buget UE trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie obligatoriu in concordanta cu prevederile regulamentelor europene, programului operational si ale ghidului solicitantului aprobat; b) sa contina obligatoriu elemente TIC (digitalizare); c) sa contina elemente de tranzitie spre o economie cu emisii reduse de carbon, in conformitate cu prevederile nationale si europene in domeniu; d) sa contina solutii de digitalizare a serviciilor publice.
Iata si tipurile de proiecte smart pe care le pot finanta marile orase din fondurile europene in urmatorii 7 ani:
a) retele inteligente de iluminat public cu infrastructura aferenta;
b) retele inteligente de alimentare cu apa si canalizare cu infrastructura aferenta, cu conditia ca dupa finalizarea proiectelor acestea sa fie date in delegare de gestiune la operatorii specializati de apa si canalizare;
c) retele inteligente de transport si distributie a energiei termice cu conditia ca dupa implementare acestea sa fie date in delegare de gestiune la operatorii specializati in furnizarea de caldura si apa calda menajera destinate populatiei;
d) retele inteligente de colectare si transport a deseurilor cu conditia ca acestea sa faca parte dintr-un sistem integrat de management a deseurilor denumit in continuare SMID si sa existe un operator specializat in prestarea acestor servicii;
e) retele inteligente de management a traficului auto, indicatoare de circulatie statii de incarcare electrice pentru mijloacele de transport auto, statii de autobuz precum si alte elemente de infrastructura inteligente necesare traficului;
f) unitati scolare inteligente, conectate la surse de energii regenerabile pentru asigurarea alimentarii cu apa, alimentarii cu energie termica, energie electrica inclusiv dotari inteligente independente pentru activitatea educationala;
g) dotarea gospodariilor, inclusiv a blocurilor de locuinte, cu retele inteligente de asigurare a utilitatilor: panouri solare pentru incalzire si apa calda menajera, racordarea la reteaua de internet, racordarea la pompe de caldura si altele asemenea;
h) banci de date urbane, sisteme GIS.”
“Romanii vor fi obligati sa colecteze separat deseurile biodegradabile, precum fructele si legumele alterate. Acest lucru se va aplica de la 1 ianuarie iar cine nu va respecta obligativitatea va scoate din buzunar chiar si 20 de mii de lei. Pe de alta parte, reprezentantii firmelor de salubrizare sustin ca masura este nerealista si nu poate fi pusa in practica. Potrivit legii, in gospodarii si in cadrul societatilor comerciale, deseuri precum fructele si resturile de fructe, legumele si resturile de legume, plus anumite resturi alimentare, nu vor mai fie aruncate in acelasi recipient cu alte resturi. Ci vor trebui colectate separat, asa cum se intampla cu hartia si plasticul. Societatile de salubrizare vor fi obligate sa preia aceste deseuri pentru a fi transformate in compost pentru agricultura. Cine nu va respecta noua lege va fi amendat! Cu minim 400 de lei cetateanul si cu pana la 20.000 de lei societatile comerciale. Cu toate acestea, pentru a fi aplicata, in fiecare judet trebuie sa existe cel putin o statie de compostare. Exista in tara cateva, dar in unele dintre marile orase nu exista. Spre exemplu, Bucurestiul nu are una si nici Ilfovul. Marian Tudor, primarul localitatii Vidra, Ilfov a sustinut ca impreună cu Ministerul Mediului a facut un proiect in care va construi o statie de compost pentru resturi vegetale si gunoiul de grajd. „Acolo ar putea sa aduca orice cetatean, orice rest vegetal din gospodaria proprie, de unde produce legumele”, a spus edilul pentru Digi24. Dan Ceausescu, director societate de salubrizare este de parere ca termenul de 1 ianuarie 2021, este nerealist, este mai degraba utopic. „Romania sa puna-n practica aceasta noua fractie de deseuri, tot fluxul si prelucrat, are nevoie de peste 5 milioane de pubele, are nevoie de cateva sute de masini. Nu exista mai departe facilitatile. Respectiv statiile de compost care sa preia si sa prelucreze aceste tipuri de deseuri. Aceste deseuri organice ajung pana la 50% din cantitatea de deseuri generate de populatie”, a punctat acesta.
,,Ministerul Fondurilor Europene publica in consultare Ghidul solicitantului „Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al resurselor”, Obiectivul Specific (OS) 3.1 Reducerea numarului depozitelor neconforme si cresterea gradului de pregatire pentru reciclare a deseurilor in Romania, din cadrul Programului Operational Infrastructura Mare (POIM), revizuit, in stadiu de proiect. Revizuirea Ghidului solicitantului se face in scopul extinderii listei de beneficiari eligibili si a includerii unor conditii specifice de eligibilitate in cadrul Axei Prioritare 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al resurselor, Obiectivul Specific (OS) 3.1 Reducerea numarului depozitelor neconforme si cresterea gradului de pregatire pentru reciclare a deseurilor in Romania, cu respectarea conditiilor de finantare din cadrul programului. Propunerile vor fi transmise la adresa de e-mail: secretariat.dgpim@mfe.gov.ro, pana la data de 15 august 2020. In acelasi timp cu lansarea consultarii publice are loc suspendarea apelului de proiecte POIM/6/3/1/Reducerea numarului depozitelor neconforme si cresterea gradului de pregatire pentru reciclare a deseurilor in Romania. Relansarea acestui apel de proiecte, actualizat conform noilor modificari ale POIM si ale ghidului solicitantului va avea loc dupa finalizarea consultarii publice.”
Sursa: https://www.agerpres.ro/mediu/2020/07/21/licitatii-pentru-construirea-a-17-platforme-comunale-de-dep
ozitare-a- gunoiului-de-grajd-lansate-in-iulie–543576
Asociatia Romana a Compostului (ARC) a fost parte a delegatiei ISWA (International Solid Waste Association) Romania la cea de-a 23-a editie a ECOMONDO, desfasurata la Rimini Fiera, in Italia, in perioada 5-8 noiembrie 2019.
Pe linia actiunilor intreprinse de ARC in vederea promovarii la nivel national a tehnologiilor eficiente de valorificare ecologica a bioresurselor si bioresurselor reziduale, participarea la evenimentul anual cu statut de lider european pentru economie circulara si “incubator de inovatie” s-a concretizat firesc si ne-a furnizat un important volum de informatie utila in domeniul economiei circulare. Membrii delegatiei ARC au avut contact, la Rimini, cu tot ceea ce inseamna tehnologie inovatoare dedicata managementului si exploatării integrate a bioresurselor.
Despre ce vrei sa comunici cu noi?
Pentru orice intrebari, sau informatii, ne puteti contacta la 0752 010 890 sau prin intermediul paginii de Facebook, sau completati urmatorul formular