Programe

Programul privind gestionarea deseurilor

Administratia Fondului Pentru Mediu, prin Schema de ajutor de stat regional pentru investitii (https://www.afm.ro/main/programe/deseuri/schema_ajutor_de_stat_regional_deseuri.pdf) are ca obiectiv principal acordarea de sprijin financiar operatorilor economici, in vederea realizarii de investitii initiale, in scopul reducerii la minimum a efectelor negative ale deseurilor asupra sanatatii populatiei si asupra mediului, reducerea consumului de resurse primare, cresterea ratei de reciclare si imbunatatirea calitatii materialelor reciclate. Prezenta Schema se aplica pana la data de 31 Decembrie 2020, cu un buget total alocat de 500.000.000 lei. Sumele vor fi acordate in una sau mai multe transe. Schema de ajutor de stat se adreseaza operatorilor economici care realizeaza investitii initiale in oricare dintre cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei.

Constientizarea publicului privind gestionarea deseurilor

Administratia Fondului pentru Mediu, prin Programul vizand educatia si constientizarea publicului privind gestionarea deseurilor are ca scop constientizarea publicului cu privire la colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), deseurilor voluminoase, deseurilor provenite din constructii si demolari, cu privire la drepturile si obligatiile ce revin persoanelor fizice in circuitul gestionarii deseurilor, precum si cu privire la posibilitatile de colectare existente la nivel local. Obiectul programului il reprezinta finantarea proiectelor de constientizare a publicului cu privire la colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), deseurilor voluminoase, deseurilor provenite din constructii si demolari, cu privire la drepturile si obligatiile ce revin persoanelor fizice in circuitul gestionarii deseurilor, precum si cu privire la posibilitatile de colectare existente la nivel local, prin intermediul instrumentelor de informare.

Finantarea programului se realizeaza din veniturile Fondului pentru Mediu, iar in cadrul programului se acorda o finantare de pana la 10.000.000 lei, reprezentand 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, pentru: realizarea conceptului campaniei, realizarea de spoturi radio/TV, realizarea si promovarea unei campanii online, avand ca tema colectarea selectiva a deseurilor, realizarea de materiale promotionale, organizarea si promovarea de conferinte avand ca tema colectarea selectiva a deseurilor.

Bugetul alocat programului pentru solicitanti unitati-administrativ-teritoariale-judetele, inclusiv Municipiul Bucuresti, este de pana la 15.000.000 lei. In cadrul programului se aloca finantare de pana șa 90% din valoarea cheltuielilor eligibile.

 

 

 

COMISIA EUROPEANA A ADOPTAT O NOUA STRATEGIE CUPRINZATOARE , PRECUM SI STRATEGIA „DE LA FERMA LA CONSUMATOR

“Noua strategie privind biodiversitatea abordeaza factorii-cheie ai declinului biodiversitatii, cum ar fi utilizarea nesustenabila a terenurilor si a marii, supraexploatarea resurselor naturale, poluarea si speciile alogene invasive.
“Strategia „De la ferma la consumator” stabileste obiective concrete de transformare a sistemului alimentar al UE, inclusiv o reducere cu 50 % a utilizarii si a riscului pesticidelor, o reducere cu cel putin 20 % a utilizarii ingrasamintelor, o reducere cu 50 % a vanzarilor de antimicrobiene utilizate pentru animalele de ferma si acvacultura, precum si atingerea obiectivului de a consacra 25 % din terenurile agricole agriculturii ecologice.

BENEFICIILE ADUSE INTREPRINDERII DUMNEAVOASTRA CA URMARE A INREGISTRARII IN CADRUL EMAS

– cresterea profitului organizatiei prin majorarea ofertelor de vanzare pe pietele europene, avantaj in obtinerea unor viitoare contracte publice
– competitivitate pe piata europeana si pe cea externa in general, prin imbunatatirea performantei de mediu si de afaceri;
– reducerea costurilor de operare (reducerea consumurilor de utilitati) ca efect al imbunatatirii performantelor de mediu

Pactul verde european:“Sa fim primul continent neutru din punct de vedere climatic”
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, apel transmis catre conducerea fiecarui judet din Romania, pentru subventiilor fermierilor

”Dupa cum cunoasteti, la data de 2 martie 2020, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), a demarat Campaniei 2020 de primire a Cererilor unice de plata pentru accesarea de catre fermierii a formelor de sprijin finantate din fonduri europene si nationale. In contextul declansarii epidemiei de Coronavirus pe teritoriul Romaniei si tinand cont de masurile intreprinse la nivel national in vederea reducerii expunerii la acest virus, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), impreuna cu Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), au luat o serie de masuri care sa vina in sprijinul fermierilor romani, prin continuarea activitatii APIA intr-o maniera in care sa fie evitata prezenta fizica a fermierilor la sediile agentiei si astfel sa fie protejata sanatatea si siguranta angajatilor si a fermierilor”.

MLPDA finanteaza realizarea Planului Urbanistic General la Rosia Montana pentru inscrierea in patrimoniul UNESCO

Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei (MLPDA) a aprobat Programul anual privind defalcarea pe consilii judetene si consilii locale, a sumelor alocate pe anul 2020, in baza Legii nr. 5/2020 de aprobare a bugetului de stat pe anul 2020, pentru elaborarea si/sau actualizarea Planurilor Urbanistice Generale (PUG) si a Regulamentelor Locale de Urbanism (RLU). Prevederile bugetare pe anul 2020, pentru finantarea elaborarii si/sau actualizarii PUG-urilor si a RLU sunt de 20.000.000 lei, dintre care sume retinute in valoare de 2.000.000 lei.

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice: Planul european de recuperare economică trebuie să fie pus în aplicare rapid și fără condiții inutile

„Ne dorim implementarea rapidă și flexibilă a instrumentului european pentru sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență (SURE), care să le permită statelor membre care au nevoie de finanțare să utilizeze pe deplin această oportunitate”, a precizat Florin Cîțu, ministrul Finanțelor.”
Acest instrument presupune o asistență financiară de până la 100 mld. euro, sub formă de împrumuturi și se adresează tuturor statelor membre. Acestea vor contribui cu garanții de 25% din volumul facilității (25 mld. euro), care se vor constitui ca datorie publică guvernamentală garantată și nu vor avea impact pe deficit decât în cazul în care sunt executate. În cazul României, garanțiile ar urma să fie de aproximativ 393 mil. euro.

Noi taxe pentru a compensa costurile pandemiei

Bruxelles-ul va solicita noi taxe de mediu si taxe corporative, in contextul in care cauta modalitati inovatoare de a finanta datoriile de 500 de miliarde de euro care se vor naste din planul de recuperare post-coronavirus, scrie Financial Times. Presedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen va dezvalui in aceasta saptamana planurile prin care UE va sprijini economiile nationale devastate de criza, urmand ca Bruxelles sa se imprumute pe pietele de capital la preturi mici si apoi sa transfere banii mai departe catre statele membre.[…] Printre idei se regaseste o noua taxa la nivelul UE pe deseurile de plastic. Liderii UE au discutat ideea in februarie, la un summit cu privire la urmatorul buget de sapte ani al Uniunii, dupa ce aceasta a fost adusa in discutie de catre Comisie in anul 2018. Bruxelles-ul a estimat ca ar putea strange 7 miliarde de euro pe an din aceasta taxa. Von der Leyen va sugera, de asemenea, ca Bruxelles-ului sa i se permita sa utilizeze veniturile rezultate din reformele de pe piata carbonului din UE, cunoscut sub numele de sistem de comercializare a emisiilor. Sistemul, care permite companiilor sa cumpere si sa vanda autorizatii pentru a emite CO2, ar putea aduce aproximativ 10 miliarde de euro pe an la bugetul UE, conform estimarilor preliminare.

Mateescu (ANM): Anul agricol 2019-2020 este afectat de secetã pedologicã puternicã si extremã

Distributia neuniforma la nivel regional a precipitatiilor din ultima vreme nu a refacut rezerva de apa din sol, unde avem seceta pedologica puternica si extrema, a declarat, marti, Elena Mateescu, director general al Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM).
‘Pe profilul de sol 0-100 cm discutam de aproape toata tara, unde seceta pedologica este puternica si extrema. Pentru ca am avut, asa cum am spus, un interval extrem de secetos. De la 1 septembrie 2019 si pana in 25 mai 2020 cantitatea medie de precipitatii la nivelul Romaniei insumeaza doar 311,9 litri/metru patrat, insa, la nivel regional discutam de o distributie neuniforma. De pilda, la nivelul zonei Dobrogea avem numai 178,5 litri/mp, in Moldova 243,8 litri/mp, iar in Muntenia 288,5 litri/mp. Practic, in aceste zone am avut cele mai lungi perioade in care cantitatile de precipitatii au fost insuficiente fata de consumul mare de apa al culturilor”, a spus Elena Mateescu, intr-o dezbatere online cu tema ‘Agricultura Romaniei, potential imens, cum il valorificam? Solutii la problemele momentului’.

Romania recicleaza doar 14% din deseuri

Romania nu si-a respectat angajamentele fata de Uniunea Europeana, luate pentru colectarea gunoaielor.
Pana in acest moment, statul roman ar fi trebuit sa ajunga la un nivel de reciclare de 50% din deseurile care pot fi refolosite. Ori, tara noastra abia prelucreaza de trei ori mai putin. Lipsa de educatie ecologica si neimplicarea autoritatilor au transformat colectarea selectiva intr-un dezastru. „Inspectorul Pro” va arata de ce suntem codasii Europei si la gunoaie.
Stiti cat recicleaza statul roman? Doar 14% din cantitatea totala de deseuri care ar putea fi refolosita, iar in Bucuresti procentul este si mai rusinos: maximum 9%. Echipa de la „Inspectorul Pro” s-a pus in pielea oamenilor care vor sa schimbe sistemul si s-a lovit de mentalitatea autoritatilor care nu vor sa schimbe nimic.
Pantelimon, ora 7 si 30 de minute, intr-o dimineata de luni. Locuitorii unei strazi isi scot tomberoanele cu deseuri in strada.
Ne-am oprit in fata unei porti unde am gasit doua tomberoane: unul cu deseuri reciclabile si cealalalt cu deseuri menajere. Masina care a venit le-a luat impreuna.

Frontiera de la Nadlac, sufocata de sute de metri cubi de gunoaie. Ce au lasat in urma calatorii de la deblocarea granitelor

Sute de metri cubi de deseuri au fost stranse din apropierea punctelor de trecere a frontierei de la Nadlac. Valul de calatori care au stat zeci de ore la cozi la frontiera, in ultimele zile, dar si populatia care a tranzitat in ambele sensuri granita au lasat in urma munti de gunoaie. Tomberoanele si asa putine dadeau pe afara, asa ca multi au aruncat sticle, pungi ori alte deseuri chiar pe marginea drumurilor, relateaza publicatia locala Aradon.
La Nadlac I si Nadlac II, drumarii de la Directia Regionala de Drumuri si Poduri (DRDP) Timisoara, au adunat, in perioada 15 martie – 15 aprilie, 410 metri cubi de deseuri de pe o distanta de doar un kilometru inainte de vama. In perioada urmatoare, cantitatea a mai scazut, pentru ca punctul Nadlac II a fost rezervat doar camioanelor, iar traficul usor a fost directionat catre Nadlac I. Astfel, intre 16 aprilie si 15 mai, s-au adunat 240 de metri cubi de gunoaie de langa autostrada A1, de pe o distanta de un kilometru inainte de granita. Comparativ, chiar si aceasta cantitate mai scazuta fata de luna anterioara este mai mare decat era adunata lunar, in 2019, de pe o distanta de 55 de ori mai mare. De pe 55 de kilometri de drumuri din zona Pecica – frontiera cu Ungaria, se strangeau anul trecut 225 de metri cubi de gunoaie. Se mai adauga gunoaiele de la Nadlac I, stranse in doua luni, intre 15 martie si 15 mai, 15 metri cubi de deseuri de pe marginea DN7 si din parcari, tot de pe o distanta de un kilometru.